Sa iti tii respiratia aproape 20 de minute sau sa stai
treaz 11 zile par recorduri supraomenesti, dar care sunt limitele
efective ale fiintei umane?
Mancarea, apa, somnul si respiratia sunt pilonii de sustinere ai oricarei fiinte umane. In timp ce alte organisme pot supravietui indelung fara aceste lucruri esentiale, supravietuirea oamenilor fara acesti 4 factori indispensabili, potrivit stiintei, este imposibila.
Dar cat anume poate rezista un om fara unul dintre acesti factori esentiali? Care este punctul final? Se pare ca de fiecare data cand cineva incearca sa gaseasca o regula absoluta, se gaseste intotdeauna o exceptie.
Bigu: Viata fara mancare
In timp ce multi oameni tin o perioada de post — fie din motive de sanatate, fie din motive religioase — aceasta scurta pauza de la mancare, de obicei, nu dureaza mult. Unii nu mananca timp de cateva zile sau o saptamana si sustin ca practica ocazionala poate intr-adevar sa promoveze o vitalitate sanatoasa, cu conditia sa se reintoarca la mancare. Altii, pentru a marca un protest politic, pot intra intr-o greva a foamei — abtinandu-se de la mancare pentru a atrage atentia asupra unei probleme.
Dar, in timp ce trece o luna fara mancare, corpul trece la starea de inanitie. Daca posturile prelungite se apropie de 2 luni sau mai mult si corpului nu i se mai ofera substanta, moartea survine in curand. Lipsa apei poate fi fatala oamenilor intr-o perioada chiar mai scurta.
Cu toate acestea, exista marturii antice care sugereaza ca oamenii au capacitatea de a rezista fara mancare si fara apa mai mult decat ne-am putea noi imagina. Potrivit vechilor metode de educatie chinezesti, cand un calugar se decide sa mediteze intr-un munte sau intr-o pestera indepartata, mai devreme sau mai tarziu s-ar confrunta cu o problema — ce sa faca in legatura cu mancarea. Traiul intr-o pestera departe de restul civilizatiei, presupunea foarte putine lucruri care sa il sustina in drumul sau spre cunoastere.
Potrivit traditiei orale, pentru a rezolva problema subzistentei, calugarii practicau Bigu (tradus literalmente "fara grane”). Detasati de lume, calugarii abandonau, in mod miraculos, necesitatea biologica de a manca si de a bea apa, desi puteau continua aceasta practica zeci de ani — o imposibilitate reala potrivit cunostintelor biologice moderne.
Dar dincolo de marturiile calugarilor eminenti, care au meditat timp de 9 sau mai multi ani, si pe care stiinta moderna s-ar putea sa nu le recunoasca, exista oare vreo dovada care sa indice ca, corpul uman ar poseda capacitatea de a scapa de povara gasirii subzistentei?
Incepand din 1926 (un caz negat de cercetatori), o femeie numita Teresa Neumann a reusit sa traiasca 35 de ani fara sa manance, pana la moarte. Mai recent, cercetatorii au informat ca in 2005 un tanar budist din Nepal, Ram Bahadur Bomjon, si-a desfasurat meditatia la umbra unui smochin, timp de mai mult de 11 luni, fara a consuma mancare sau bautura de orice fel. Un gard separa sutele de adepti care se opreau pentru rugaciune si pentru a-l admira pe omul miraculos. Chiar si canalul Discovery l-a filmat zi si noapte timp de 4 zile pentru a demonstra veridicitatea situatiei.
Privarea de somn
Dar ce putem spune despre somn? Exista cineva care a reusit sa depaseasca "evadarea din constiinta” fortifianta, necesara tuturor oamenilor odata la fiecare 24 de ore?
Unele specii de animale, precum pestii sau strutii, au capacitatea de a dormi doar cu o emisfera a creierului, cealalta fiind atenta la pradatori. Dupa aceea le schimba, lasand jumatatea folosita sa se odihneasca. In acest fel isi completeaza ciclul zilnic de somn.
Oamenii nu au o astfel de capacitate. De obicei o noapte pierduta poate cauza stres si o incetinire notabila a timpului de reactie; doua nopti fara somn maresc aceste efecte negative. Dar care este limita "oficiala” a privarii de somn?
In timpul ultimului secol, multi au incercat sa indure cateva nopti fara somn. Suferind de halucinatii si de pierderea memoriei pe termen scurt, Randy Gardner de 17 ani, a reusit, in 1963 sa stea treaz 11 zile. Si, desi Guinness nu mai acorda atentie recordurilor cu privire la privarea de somn, altii s-au luptat sa-l intreaca pe Gardner.
Si totusi, aceste incercari de a rezista fara somn nu se compara cu situatia fermierului vietnamez de 66 de ani, Ngoc Thai. Lovit de friguri in 1973, Thai nu a mai reusit sa doarma in ultimii 35 de ani, nu ca n-ar mai fi incercat. Medicamentele, remediile naturiste si alcoolul nu reusesc sa ii readuca somnul.
Sa fie Ngoc Thai o imposibilitate medicala? Cum poate supravietui creierul fara somn mai mult de o saptamana?
Fiecare respiratie pe care o avem
In timp ce organismele precum bacteriile anaerobe traiesc si se dezvolta minunat intr-un mediu lipsit de oxigen, oamenii se simt mai putin bine. Majoritatea oamenilor au incercat sa-si tina respiratia sub apa — dupa doar cateva minute, nevoia de aer preia controlul si suntem fortati sa iesim dupa pretiosul oxigen. La inceputul acestui an, magicianul David Blaine a socat publicul cand a intrecut recordul mondial la tinerea respiratiei, indurand peste 17 minute fara oxigen. Dar oare a atins limita umana?
Unele marturii arata ca yoghinii indieni au stat ingropati in pamant sau scufundati in apa timp de cateva zile, sfidand cunostintele stiintifice in ceea ce priveste oxigenarea moleculara.
In mod natural oamenii sunt curiosi in privinta limitelor corpului lor si indivizii care se supun testelor dau fiori si surprind. Dar cand exemplele trec dincolo de taramul posibilului, rezultatele devin dificil de inteles.
Cand cineva pare ca-si separa dependenta de acesti factori vitali datatori de viata — dincolo de trucurile ieftine — suntem obligati sa cercetam ce anume ar putea sustine corpul uman.
Mancarea, apa, somnul si respiratia sunt pilonii de sustinere ai oricarei fiinte umane. In timp ce alte organisme pot supravietui indelung fara aceste lucruri esentiale, supravietuirea oamenilor fara acesti 4 factori indispensabili, potrivit stiintei, este imposibila.
Dar cat anume poate rezista un om fara unul dintre acesti factori esentiali? Care este punctul final? Se pare ca de fiecare data cand cineva incearca sa gaseasca o regula absoluta, se gaseste intotdeauna o exceptie.
Bigu: Viata fara mancare
In timp ce multi oameni tin o perioada de post — fie din motive de sanatate, fie din motive religioase — aceasta scurta pauza de la mancare, de obicei, nu dureaza mult. Unii nu mananca timp de cateva zile sau o saptamana si sustin ca practica ocazionala poate intr-adevar sa promoveze o vitalitate sanatoasa, cu conditia sa se reintoarca la mancare. Altii, pentru a marca un protest politic, pot intra intr-o greva a foamei — abtinandu-se de la mancare pentru a atrage atentia asupra unei probleme.
Dar, in timp ce trece o luna fara mancare, corpul trece la starea de inanitie. Daca posturile prelungite se apropie de 2 luni sau mai mult si corpului nu i se mai ofera substanta, moartea survine in curand. Lipsa apei poate fi fatala oamenilor intr-o perioada chiar mai scurta.
Cu toate acestea, exista marturii antice care sugereaza ca oamenii au capacitatea de a rezista fara mancare si fara apa mai mult decat ne-am putea noi imagina. Potrivit vechilor metode de educatie chinezesti, cand un calugar se decide sa mediteze intr-un munte sau intr-o pestera indepartata, mai devreme sau mai tarziu s-ar confrunta cu o problema — ce sa faca in legatura cu mancarea. Traiul intr-o pestera departe de restul civilizatiei, presupunea foarte putine lucruri care sa il sustina in drumul sau spre cunoastere.
Potrivit traditiei orale, pentru a rezolva problema subzistentei, calugarii practicau Bigu (tradus literalmente "fara grane”). Detasati de lume, calugarii abandonau, in mod miraculos, necesitatea biologica de a manca si de a bea apa, desi puteau continua aceasta practica zeci de ani — o imposibilitate reala potrivit cunostintelor biologice moderne.
Dar dincolo de marturiile calugarilor eminenti, care au meditat timp de 9 sau mai multi ani, si pe care stiinta moderna s-ar putea sa nu le recunoasca, exista oare vreo dovada care sa indice ca, corpul uman ar poseda capacitatea de a scapa de povara gasirii subzistentei?
Incepand din 1926 (un caz negat de cercetatori), o femeie numita Teresa Neumann a reusit sa traiasca 35 de ani fara sa manance, pana la moarte. Mai recent, cercetatorii au informat ca in 2005 un tanar budist din Nepal, Ram Bahadur Bomjon, si-a desfasurat meditatia la umbra unui smochin, timp de mai mult de 11 luni, fara a consuma mancare sau bautura de orice fel. Un gard separa sutele de adepti care se opreau pentru rugaciune si pentru a-l admira pe omul miraculos. Chiar si canalul Discovery l-a filmat zi si noapte timp de 4 zile pentru a demonstra veridicitatea situatiei.
Privarea de somn
Dar ce putem spune despre somn? Exista cineva care a reusit sa depaseasca "evadarea din constiinta” fortifianta, necesara tuturor oamenilor odata la fiecare 24 de ore?
Unele specii de animale, precum pestii sau strutii, au capacitatea de a dormi doar cu o emisfera a creierului, cealalta fiind atenta la pradatori. Dupa aceea le schimba, lasand jumatatea folosita sa se odihneasca. In acest fel isi completeaza ciclul zilnic de somn.
Oamenii nu au o astfel de capacitate. De obicei o noapte pierduta poate cauza stres si o incetinire notabila a timpului de reactie; doua nopti fara somn maresc aceste efecte negative. Dar care este limita "oficiala” a privarii de somn?
In timpul ultimului secol, multi au incercat sa indure cateva nopti fara somn. Suferind de halucinatii si de pierderea memoriei pe termen scurt, Randy Gardner de 17 ani, a reusit, in 1963 sa stea treaz 11 zile. Si, desi Guinness nu mai acorda atentie recordurilor cu privire la privarea de somn, altii s-au luptat sa-l intreaca pe Gardner.
Si totusi, aceste incercari de a rezista fara somn nu se compara cu situatia fermierului vietnamez de 66 de ani, Ngoc Thai. Lovit de friguri in 1973, Thai nu a mai reusit sa doarma in ultimii 35 de ani, nu ca n-ar mai fi incercat. Medicamentele, remediile naturiste si alcoolul nu reusesc sa ii readuca somnul.
Sa fie Ngoc Thai o imposibilitate medicala? Cum poate supravietui creierul fara somn mai mult de o saptamana?
Fiecare respiratie pe care o avem
In timp ce organismele precum bacteriile anaerobe traiesc si se dezvolta minunat intr-un mediu lipsit de oxigen, oamenii se simt mai putin bine. Majoritatea oamenilor au incercat sa-si tina respiratia sub apa — dupa doar cateva minute, nevoia de aer preia controlul si suntem fortati sa iesim dupa pretiosul oxigen. La inceputul acestui an, magicianul David Blaine a socat publicul cand a intrecut recordul mondial la tinerea respiratiei, indurand peste 17 minute fara oxigen. Dar oare a atins limita umana?
Unele marturii arata ca yoghinii indieni au stat ingropati in pamant sau scufundati in apa timp de cateva zile, sfidand cunostintele stiintifice in ceea ce priveste oxigenarea moleculara.
In mod natural oamenii sunt curiosi in privinta limitelor corpului lor si indivizii care se supun testelor dau fiori si surprind. Dar cand exemplele trec dincolo de taramul posibilului, rezultatele devin dificil de inteles.
Cand cineva pare ca-si separa dependenta de acesti factori vitali datatori de viata — dincolo de trucurile ieftine — suntem obligati sa cercetam ce anume ar putea sustine corpul uman.
No comments:
Post a Comment